ORAŞ ÎN IARNĂ

Recunosc, nu ştiu cum sunt restul oraşelor pe timp de iarnă, dar ştiu că oraşul meu nu arată niciodată mai bine. Nu, nici măcar primăvara!

E fascinant să vezi că toată lumea pare să prindă din bucuria ninsorii. Aerul irespirabil uneori se schimbă într-o senzaţie de rece foarte plăcută. Băncile din parcuri lasă fulgii să se odihnească, iar copiii se întrec pe pârtii. E şi asta o parte frumoasă a oraşului, dar nu despre ea vreau să-ţi vorbesc. Vreau să-ţi spun cum e oraşul iarna. Cum e centrul acela aglomerat pe timp de seară când toate luminile maşinilor par să facă ninsoarea mai strălucitoare. Cum e să intri în magazine plin de zăpadă pe ghete, sau cum e să te izbească cineva cu un bulgăr peste cap. Da, e şi ăsta un obicei în iarnă. Ştiu că am crescut, nu ştiu dacă regret asta, dar cert e că nu ştiu de ce iarna în Cluj îmi pare în fiecare an foarte frumoasă. Îmi place la nebunie să văd părinţi ţinându-şi copiii de mâna peste care e trasă o mănuşă colorată. Îmi place să văd vânzători ambulanţi care au o mulţime de bote pentru copiii mai neascultători, la fel de tare cum îmi place să stau pe o bancă după ce s-a înserat şi să privesc vitrinele magazinelor. Mai îmi place să văd, tot pe înserat, rânduri de maşini la stopuri şi să ascult colinde în oraş. Pomii plini de zăpadă, copiii cu ghiozdane de două ori mai mari decât ei care încearcă să facă bulgări, brazi împodobiţi în centrul oraşului, îndrăgostiţi în căutare de cadouri, părinţi la cumpărături, toate astea mă fac să zâmbesc! Oraşul nu e acelaşi dacă zăpada nu vine să ne vadă. În cazul în care nu ninge, tot ce poţi vedea sunt oameni grăbiţi şi nervoşi la cumpărături, maşini gălăgioase, copii trişti, bătrânei înghesuindu-se în autobuze, farmacii închise... Poate că e doar efectul zăpezii şi oamenii sunt aceiaşi chiar şi în lipsa ei. Poate...

Posted in: AMINTIRI,CLUJ